Cum se vad romanii, dupa 15 luni in jurul lumii

February 3, 2015 by calatorcutricolor | 0 comments

stefan

In 15 luni pe glob, traversand 34 de tari, am vazut niste locuri incredibile si-am trait niste experiente fantastice. Cele mai faine clipe, insa, le-am petrecut alaturi de romanii pe care i-am intalnit in toate colturile lumii.

Sincer va spun c-am plecat la drum cu teama: “Daca romanii pe care-i voi intalni vor fi oameni de proasta calitate? Daca compatriotii mei care striga toata ziua ca suntem un popor de rahat au, pana la urma, dreptate?”

Acum pot sa spun raspicat: Suntem un popor cu adevarat frumos. Si nu, nu e o afirmatie nationalista bazata pe patriotisme ieftine, ci una realista, nascuta din experientele pe care le-am trait in cateva zeci de tari.  

Cred ca am cunoscut peste 120 de romani pe toate continentele lumii, mai putin Antarctica, unde n-am ajuns. Oameni din toate categoriile sociale, nascuti in toate regiunile Romaniei. Pe cei mai multi i-am intalnit intamplator, fara sa-i sortez dupa vreun criteriu anume. Acesti oameni chiar sunt un esantion reprezentativ pentru tara lor.  

Poate doi sau trei m-au facut sa-mi doresc sa le spun repede “La revedere.” Ceilalti insa mi-au intrat direct in suflet, m-au tratat ca pe un frate si m-au facut sa fiu mandru ca vorbim aceeasi limba. Cand i-am cunoscut, mi-as fi dorit sa-i am langa mine pe toti romanii care generalizeaza injurandu-si zi de zi semenii, sa-i fac sa-si inghita cuvintele de rusine, pana la ultima virgula.

Eu nu vreau sa vorbesc de istoria romanilor, ca n-am trait-o si nici de politicienii romani, ca nu i-am cunoscut. Eu va spun ce-am vazut cu ochii mei, in lume, fara sa fac prespuneri.

Am vazut romani bine integrati si respectati de comunitatile in care locuiesc. Romani muncitori si seriosi, dar in egala masura plini de umor si pofta de viata.

Cel mai important, n-am intalnit roboti dezradacinati, am intalnit oameni. Iar specia asta purtatoare de suflet, cu care poti sa legi prietenii adevarate, e pe cale de disparitie in lume, credeti-ma.

Multi vor spune ca astia-s romanii de succes de-afara, in timp ce aceia din tara sunt cu totul alta specie. Nimic mai fals! Suntem cu totii aceeasi romani, numai ca cei care au ramas acasa traiesc pe un pamant minat cu neincredere, dezbinare si pesimism.

Unii, straini sau de-ai nostri, au sadit cu buna stiinta neincrederea. Aveau numai de castigat de pe urma unui popor demoralizat care nu se mai impotriveste la nimic. Dar hai sa fim sinceri. Noi i-am ajutat sa-si infaptuiasca planul, chiar daca n-am facut-o constient.

Nu doar ca ne-am predat, dar le-am facut si jocurile. Nu e zi in care sa nu vad o gramada de compatrioti care sa strige in gura mare ca poporul asta e de rahat, iar aprobarea sa fie covarsitoare. A devenit o moda sa ne dam singuri maciuci in cap si-apoi sa primim like-uri si aplauze la astfel de gesturi absurde. Aruncam cu mizerii in sus si apoi ne miram ca ne pica mizerii in cap.

Dar nu, cei mai multi dintre romani nu sunt nasoli, de rahat, sau hoti. Altfel n-ar fi avut puterea sa se adapteze atat de bine in toate colturile lumii. Cei ramasi acasa au cazut insa intr-o capcana a dezbinarii si neincrederii, intinsa de altii. Au fost zeci de ani infometati iar apoi asmutiti sa se devoreze intre ei. Au insa puterea si inteligenta sa iasa de-acolo.

Avem lichele, nu zic nu, si acasa si in strainatate, dar ele sunt doar un singur deget de la o mana. Ce-i drept sunt promovate intens, inclusiv atunci cand sunt criticate, dandu-se senzatia falsa ca sunt majoritare. Sunt lasate sa puna mana pe putere, creandu-se senzatia ca nu exista alternative. Dar alternativele exista, trebuie doar sa avem mai multa incredere in noi insine si mai putine complexe.

Nu ducem lipsa de oameni de valoare, dar ducem lipsa de comunitati care sa-i adune la aceeasi masa, sa-i scoata din izolare si sa le dea putere. Ducem lipsa de initiative pozitive care sa contrabalanseze valul de mizerie pe care unii il genereaza.

Nu cred ca trebuie sa facem militantism patriotic batandu-ne cu pumnul in piept ca suntem romani, ci doar sa dedicam, uneori, cateva minute, pentru a face ceva bun pentru locul care ne-a dat viata. Sa-l respectam cu bune si cu rele, pentru ca e al nostru.

Daca fiecare dintre noi aseaza o singura caramida, in loc sa darame una, vom construi un mediu trainic in care vom trai cu placere si-i vom aduce acasa inclusiv pe cei plecati. Daca nu, vom fi doar o masa de manevra, o minge de ping pong intre est si vest, o tara fara busola, din ce-n ce mai pustie. Vom face jocul altora, batandu-ne joc de noi insine.

Daca insa atat de multi romani au reusit in afara, in culturi uneori ostile si complicate, cum sa nu reusim si noi, cei ramasi acasa? Sa invatam de la ei lectia sperantei, a increderii in viitor, sa intelegem ca problemele nu se rezolva singure si sa ne-apucam de treaba.  

Da, da, e vorba si despre tine, nu doar despre ceilalti.

 

Cel mai mare dusman al Romaniei

August 27, 2014 by calatorcutricolor | 0 comments

NZ2

In ultimul an am aratat pasaportul romanesc la aproape 30 de granite. In fiecare spatiu in care am ajuns, am incercat sa constientizez realitatile locale si sa le compar cu cele din Romania. Am incercat sa-mi inteleg tara, intelegand lumea in care traim.

Sute de oameni pe care i-am intalnit m-au intrebat de unde vin iar unii dintre ei au fost curiosi sa afle care e cel mai mare rival al tarii mele. Asa cum e America pentru Iran,  China pentru Japonia, sau, mai nou, Rusia pentru Ucraina.

M-am tot gandit care e tara care cauzeaza cele mai mari probleme Romaniei, adica care e inamicul nostru cel mai important.  Imperiul otoman nu mai exista, rivalitatea cu Ungaria e intretinuta artificial de politicieni, asa ca am ajuns la urmatoarea concluzie: azi cel mai mare dusman al Romaniei e… Romania.

Poate ca suna a cliseu, dar cliseele sunt rar neadevarate.

Cred ca azi exista doua Romanii. Doua tari inamice. Nu cea a basistilor si cea a pesedistilor. Nici cea a bugetarilor si cea a privatilor. Nici macar cea a intelectualior si cea a manelistilor.

Pentru mine exista Romania Frumoasa si Romania Cenusie, ambele populate in egala masura de toate categoriile mentionate mai sus.

Nu educatia, preferintele muzicale sau cele politice ii diferentiaza pe cetatenii Romaniei Frumoase de cei ai Romaniei Cenusii. Ci cu totul altceva.

Cetatenii Romaniei Cenusii investesc mult mai multe sentimente urand ceva mizerabil, decat iubind ceva frumos. Vad intotdeauna jumatatea goala a paharului, pahar pe care oricum vor sa-l verse cu totul, nedorind ca altii sa soarba din el.

Cetatenii Romaniei Frumoase iubesc mai mult decat urasc. Nu, nu sunt niste sectanti cu zambet tamp pe fata. Vad limpede problemele tarii lor, dar inteleg ca exista infinit mai multe lucruri bune in jur de care se pot bucura. Cu toate greutatile, viata e un dar frumos pentru ei, care trebuie deschis si trait.

Locuitorii Romaniei Frumoase lucreaza in general in constructii. Locuitorii Romaniei Cenusii lucreaza de obicei in demolari.

Cei din Romania Cenusie neaga vehement independenta Romaniei Frumoase, considerandu-l un stat inamic si incercand din toate puterile sa-l alipeasca Romaniei Cenusii.  Asa ca daca traiesti in Romania Frumoasa, sa nu te miri ca cetatenii Romaniei Cenusii vor incerca din rasputeri sa te ia prizonier si sa te duca in tara lor.

De altfel, aviatia Romaniei Cenusii bombardeaza zilnic cu mizerie Romania Frumoasa. Locuitorii Romaniei Frumoase incearca sa curete ce se poate curata, dar uneori bombardamentele sunt pur si simplu devastatoare.

Cei din Romania Frumoasa vad in succesul unui campatriot o inspiratie, un imbold, o dovada ca se poate.  Cei din Romania Cenusie ridiculizeaza acel succes, vrand sa arate ca in tara lor n-ai cum sa reusesti, iar ei sunt niste victime fara sanse.

Dupa ce isi pierde capra, cetateanul Romaniei Cenusii asteapta nerabdator sa moara si capra vecinului. Intr-o situatie similara, cetateanul Romaniei Frumoase hraneste capra vecinului agreand cu stapanul ei ca, dupa ce ovina fată, va primi si el un ied.

Locuitorii din Romania Frumoasa inteleg ca tara lor e un melanj intre occident si orient, incercand sa ia ce e mai bun din cele doua lumi. Vestul ii invata sa fie profesionisti si organizati, estul, sa se bucure de viata, sa petreaca, sa iubeasca. Cei din Romania Cenusie admira obsesiv occidentul si dispretuiesc orientul, neintelegand probabil ca genele lor estice vor fi in depresie continua intr-o lume cu rigoare si rutina vestica.

Acest text nu se vrea o critica indreptata spre cetatenii Romaniei Cenusii. Vreau sa cred ca inteleg bine aceasta tara. Nu de alta, dar eu insumi aterizez uneori in Romania Cenusie, catapultat acolo de probleme sociale sau de ticalosia unor compatrioti. Dar ma gandesc rational ca n-am nimic de castigat stand in acea tara. Absolut nimic! Sunt in putere, asa ca urc in primul tren spre Romania Frumoasa. Poate ca trenul are intarziere, ca dee, porneste din Romania Cenusie. Dar va ajunge la destintie, mai mult ca sigur.

Multi cetateni ai Romaniei Cenusii vor spune ca in Romania Frumoasa au acces doar cei cu multi bani. Nimic mai fals. Granita e deschisa pentru aproape toata lumea. Romania Frumoasa e plina de oameni entuziasti, care se bucura de viata lor, desi n-au o situatie materiala foarte buna. Si oricum, Romania Frumoasa ofera cetatenilor ei dreptul la munca in cele mai dezvoltate tari ale lumii, deci saracia n-ar trebui sa fie o problema pentru oamenii in putere.

Repet, oamenii in putere. Batranii sarmani, persoanele cu boli grave sau handicapuri reale sunt de multe ori captivi in Romania Cenusie, fara nicio vina. Pur si simplu n-au sansa la o viata mai buna. Dar ei vor iesi de-acolo doar cand Romania Frumoasa va avea suficienti cetateni care sa le poata face chemare in tara lor. E rusinos sa ne plangem de problemele noastre, cand ei au asemenea probleme.

Romania Frumoasa nu inseamna in niciun caz patriotism de taraba. Nu inseamna ridicarea in slavi a unor legende ridicole despre vitejia romanilor sau crearea unor mituri cum ca tara lor e cea mai de seama de pe pamant. Nationalismul asta exagerat e de fapt o forma a oamenilor din Romania Cenusie de-a se preface ca traiesc in Romania Frumosa. Adevaratii locuitor ai Romaniei Frumoase, desi isi pretuiesc valorile autentice, isi iubesc tara din cu totul alte motive. Pentru ca le-a dat tot ce-au mai de pret pe lume: nasterea, familia, prietenii, limba in care spun “te iubesc.” Pentru ca ei sunt tara lor.

Romania Frumoasa e o natie vie unde oamenii au inteles ca au o singura viata, iar in ea sunt romani. Si-au dat seama ca nu e rau deloc, pentru ca traiesc vremuri in care sunt liberi, au destinul in propriile maini si o pot apuca pe drumul pe care-l doresc, chiar daca exista si portiuni de urcus istovitor. Au ales sa lupte pentru un zambet, in loc sa accepte tristetea cronica. Nu le e usor, dar le e bine.

Ma veti intreba de ce aleg oamenii sa stea in Romania Cenusie, daca viata e atat de buna in Romania Frumoasa.

In primul rand, pentru ca Romania Cenusie are mass media mult mai puternica decat Romania Frumoasa si castiga tot timpul razboiul mediatic, convingandu-si cetatenii ca existenta e mizerabila si nu exista alternative.

Apoi, pentru ca viata in Romania Frumoasa inseamna si munca, truda, sacrificii iar cei din Romania Cenusie nu stiu ca aceste eforturi dau pana la urma rezultate incredibile. Pana cand nu cunosti satisfactia de-a termina o constructie, ai senzatia ca e mai interesant si mai facil sa demolezi.

Draga cetatene al Romaniei Censuii, daca te-am ofensat cu randurile de mai sus, imi cer scuze. Gandul meu e cu totul altul. Eu vreau sa facem pace intre tarile noastre si de asta scriu acest text. Te rog, un lucru! Vino intr-o excursie de cateva zile in Romania Frumoasa. Da-i o sansa, atat. Una singura.

Ia o foaie de hartie si scrie 10 lucruri bune despre Romania, convingator, ca si cum cineva ti-ar da o suma mare de bani, daca rezultatul e bun. Apoi, macar cateva zile, incearca sa te gandesti la acele lucruri si sa te bucuri de ele. N-o sa primesti banii, dar s-ar putea sa primesti ceva si mai pretios. Nu spun ca n-ar mai trebui sa critici problemele din jur, dar fa-o gandindu-te si la solutii.

Poate n-ai chef sa asterni pe o foaie cele zece lucruri si preferi sa-mi scrii o injuratura intr-un comentariu. Eu te intreb ce castigi facand asta? Sau mai bine te intreb ce pierzi daca pasesti o perioada in Romania Frumoasa? O sa fie putin neobisnuit la inceput, dar pe bune, ce-ai de pierdut? Cine stie, poate chiar o sa-ti placa si te stabilesti acolo pentru totdeauna.

Sunt sigur ca daca ne strangem multi, vom reusi impreuna sa miscam lucrurile si sa avem o singura tara, de care sa ne bucuram cu adevarat: Romania Noastra.

O viata avem si in ea suntem romani. Iar daca tragem toti in aceeasi directie, vom trai vremuri frumoase.

Cel mai mare defect al romanilor. Si 10 leacuri.

July 15, 2014 by calatorcutricolor | 0 comments

stef

Draga romane,

azi iti scriu tie, cel care si-a trait copilaria, adolescenta sau macar tineretea, dupa revolutie.

Am plecat pentru o vreme prin lume ca sa te inteleg mai bine. Ca sa te compar cu alti locuitori ai planetei si sa te privesc din alta perspectiva. Ca sa ma despart de patima celui care te priveste de aproape si sa te observ mai detasat, cu bune si cu rele.

Pana acum am scris despre partile tale bune si despre cat de faina e tara noastra. Eu unul ma simt privilegiat ca m-am nascut acolo.

Azi insa vreau sa vorbesc despre ceva ce nu-mi place la tine. Despre ceea ce cred eu ca e cel mai mare defect al tau, adica al nostru. Ceva ce as schimba de maine, daca as putea. De fapt,… chiar de azi.

Nu, nu cred ca esti mai hot, mai corupt sau mai nesimtit decat altii care au avut o istorie recenta, la fel de tulburata ca a Romaniei. Vezi tu, altceva ma doare mult mai mult. E lucrul ala frapant pe care-l observ mai ales cand aterizez in tara, venind din alte tari.

E vorba de tristetea, deznadejdea si mahnirea pe care-o vad pe chipul tau. Cand vorbim la o bere sau la o petrecere, pari vesel, dar stiu ca porti o masca. Cand insa mergi singur pe strada si stii ca nu mai esti privit de cunoscuti, esti trist si apasat. Iar starea ta-i molipsitoare.

Stiu, n-ai o viata usoara iar lipsa banilor te apasa. Poate traiesti intr-o tara care nu-ti ofera pe tava lucrurile la care visezi. Dar hai sa fim corecti, nici nu te impiedica sa le obtii singur. E totusi un loc unde drumul pana la zambet e mai scurt decat cel pana la depresie! Depinde de tine in ce directie o apuci.

“Baliverne. Concret, ce sa fac in tara asta de rahat daca n-am bani?” o sa intrebi. Eu o sa-ti dau cateva sfaturi pe care le-am adunat calatorind prin lume. Nu c-as fi mai destept ca tine ci pentru ca si eu sunt tu si inteleg exact ceea ce simti.

-In primul rand, calatoreste! E mult mai ieftin decat iti inchipui, iar experienta asta o sa-ti deschida mintea, mai mult decat orice academie din lume. Poti sa dormi gratuit intr-un cort sau in casa unui localnic, folosind site-uri precum couchsurfing. Poti sa gasesti o bursa sau un voluntariat, caci sunt mii in vremurile astea. Daca faci autostopul, n-o sa dai bani nici macar pe transport. Ai mare noroc de pasaportul romanesc, pentru ca nu prea-ti trebuie vize. O sa-ti faci prieteni, o sa strangi amintiri si-o sa-ti alimentezi zambetul pentru luni intregi.

-Daca nu vrei sa pleci departe de casa, fa cat mai mult sport! Din pacate, noi n-avem o cultura solida in acest sens, iar miscarea pare o activitate excentrica in Romania. Dar crede-ma, are efecte miraculoase, e gratuita, sanatoasa si o sa-ti taie pofta de tristete.

-Nu te mai lasa apasat si necajit de viata stralucitoare a celor din jur. Cel mai probabil, au aceleasi probleme ca tine, dar le ascund cu succes, asa cum faci si tu de multe ori. Nu mai cheltui bani ca sa tii pasul cu ei si iesi din competitia asta absurda. La scurt timp, ei te vor urma.

-Strange oameni faini in jurul tau la petreceri de apartament, fara sa arunci banii cu iesiri inutile in oras. Adunarile astea sunt mai dinamice, mai placute si mai ieftine decat zacutul in aceeasi pozitie la o masa, intr-un bar.

-Nu mai astepta nimic de la altii, cu-atat mai putin de la politicieni. Si nu mai incerca sa dai vina pe ei, pentru nereusitele tale. Nici daca maine Romania ar avea in frunte un conducator luminat, lucrurile nu s-ar schimba major. A trecut vremea cand tara era condusa de un tatuc care hotara destinele intregii natiuni, stand la taclale cu nevasta-sa. Romania depinde acum de contexte internationale, iar tu depinzi doar de tine.

-Daca orasul tau te deprima si nu mai vezi perspective, incerca sa accesezi niste fonduri si muta-te la tara. Nu, nu-i o rusine sa stai la sat, iar in curand va deveni chiar o moda, asa cum  se intampla in vest. O sa ai conexiune traznet atat cu natura, cat si cu internetul si posibilitati de a incepe ceva acolo.

-Daca nu-ti surade nici ideea unui antreprenoriat rural, muta-te in strainatate, pentru o perioada. Ai drept de munca in cele mai dezvoltate tari ale lumii iar cu banii castigati acolo poti sa faci multe in Romania, cand te-ntorci.

-Daca vrei sa muncesti, dar specializarea nu te ajuta, recalifica-te. In doi, trei ani, de pilda, poti sa devii un excelent bucatar. Ti-e rusine cu o asemenea meserie? Lui Jamie Oliver nu-i e. Gandeste-te ca in multe tari, inclusiv in Romania, poti sa castigi mii de euro daca esti priceput in domeniul asta.

-Impaca-te cu tara ta! Daca te deranjeaza ceva in Romania, critica acel lucru, dar nu arunca cu noroi spre toata natiunea, pentru ca te vei scufunda in propria-ti mocirla. Poti sa te muti la capatul pamantului, dar n-o sa scapi niciodata de povara de a-ti detesta originile.

-Orice ai face, nu te mai plange, caci starea asta-ti toarna plumb in aripi si se-mprastie in jur precum un virus. Iar virusul se-ntoarce inzecit la tine.

Acum hai sa privim putin in trecut. Bunicii nostri au trecut prin cel mai crud razboi al istoriei, prin foamete, boli si suferinta. Parintii nostri au trait ani de zile intr-un context mizerabil in care nu puteau sa iasa din tara, nu aveau acces la informatii si isi petreceau un sfert din viata stand la cozi in fata alimentarei. Multi si-au pierdut nepotii si copiii, acum 25 de ani, ca noi sa avem o viata mai buna. Iar tu te plangi ca un badaran te-a injurat in trafic sau un chelner e nesuferit.

Esti privilegiat, crede-ma, pentru ca esti liber sa faci tot ce vrei, spre deosebire de majoritatea oamenilor de pe pamant sau majoritatea perioadelor din istorie.

Traiesti cei mai buni ani ai tarii asteia, oricat de cenusii ti s-ar parea. Exista greutati mari, dar tocmai ele ar trebuie sa te invete sa zambesti, odata ce le-ai depasit. Daca totul ar fi facil, satisfactiile ar deveni rutina iar viata ta, mecanica, ca a multor oameni care traiesc in tari super prospere.

Am intalnit in calatorii oameni care erau fericiti c-un colt de paine si c-un dram de sanatate. Si altii care aveau milioane si nu le-ajungeau sa-si inece in ele depresiile. Fericirea nu tine de ceea ce ai, ci de ceea ce crezi tu ca ai.

Iesi din blazare, deznadejde si profita de ce ti-a dat mai bun tara asta. Noi, romanii, avem in spate o istorie tumultoasa, gene latine, balcanice si orientale, iar toate astea ne fac creativi, descurcareti si insufletiti uneori, dar si terbil de necajiti, complexati si apasati, alteori. Depinde doar de noi sa inclinam balanta spre partea frumoasa a vietii. Depinde doar de noi sa fim niste romani putin mai fericiti.

Nu mânia schimbă România

May 30, 2014 by calatorcutricolor | 0 comments

steag

De 10 luni calatoresc prin lume si incerc sa-mi inteleg tara, mai bine. O privesc de la distanta, fara patima celui care locuieste acolo, o compar cu alte tari pe care le vizitez si ma intalnesc cu romani din toate colturile planetei ca sa-i vad intr-un mediu nou si sa-i inteleg mai bine. Inainte sa plec, am fost inconjurat de multi straini care locuiau in Romania si am incercat inca de pe-atunci sa-mi privesc tara dintr-o alta perspectiva, sper eu, mai obiectiva.

In tot acest timp am realizat un lucru: nu mânia schimba Romania ci…

Dar ma intai hai sa facem cu totii un pas in lateral si sa privim Romania dintr-un alt unghi, cu mai putin patima si mânie.

Romania e o tara care timp de 50 de ani a fost masacrata de comunism. In anii 80 regimul care conducea tara o luase pe urmele celui din Coreea de Nord.

Oamenii stateau ore intregi la coada pentru un kilogram de portocale si-un litru de lapte. Painea se cumpara pe cartela si uneori se vindea si la sfert. Caldura se dadea arbitrar iar apa calda, sporadic. Sambata era intotdeauna zi de munca. La televizior erau 3 ore de propaganda ridicola si nimic mai mult. Aproape nimeni nu avea voie sa iasa din tara.

Niciun alt stat din Europa nu a trecut printr-un regim atat de aspru si absurd in acea perioada. Ganditi-va ca romanii ajunsesera in situatia ridicola de a invata sarba si bulgara privind zi de zi televiziunile vecinilor care se bucurau de mult mai multa libertatea, desi erau si ei comunisti.

Timp de mai multi ani am fost tinuti intr-o cusca si tratati ca niste animale. Apoi a venit democratia. Ce va asteptati? Ca odata deschisa cusca, zabrelele se vor topi si transforma in lapte si miere?

Sigur, multi vor spune ca aveam resurse inimaginabile, ca Ceausescu platise toata datoria externa, ca aveam o industrie de elita si asa mai departe. Poate ca au dreptate, dar uita ca ne lipsea cea mai de pret resursa: resursa umana.

Credeti ca romanii care fusesera haituiti, umiliti si inraiti timp de multi ani puteau deveni peste noapte ecologisti care nu arunca hartii pe strada, soferi manierati si modele de comportament? Oamenii fusesera tratati ca niste animale si nu se puteau transforma peste noapte in gentlemani.

Lucrurile astea se intampla in zeci de ani. Ii admiram azi pe englezi, francezi, olandezi, germani, dar uitam ca in urma cu mai putin de 100 de ani multi dintre ei erau niste brute asasine lipsite de scrupule care colonizau continente intregi omorand milioane de oameni, furand pur si simplu toate resursele si distrugand viata multor generatii ulterioare din acele tari. Iar noi ne mâniem si ne consideram cea mai inapoiata natie doar pentru ca un cocalar asculta tare manele si parcheaza gresit? Sau pentru ca un rrom cerseste la Paris? De asta ne rusinam noi in fata unor popoare care si-au construit prosperitatea prin genocide si furturi masive de resurse? Pai baietii nostri rai sunt caprioare, fata de ai lor.

Va garantez, dragi cititori, ca daca englezii, francezii, olandezii sau nemtii aveau parte de istoria si nivelul nostru de trai din ultimii 30, 40 de ani, ar fi fost mai hoti, mai corupti si mai badarani.

Eu nu cred ca popoarele enumerate mai sus ar trebui sa se rusineze de ce-au facut inaintasii lor. Vreau doar sa spun ca e absurd ca noi sa ne rusinam de ceva infinit mai putin nociv.

Multi vor spune ca ne meritam istoria, pentru ca am stat cu capul plecat intotdeauna in fata dusmanilor. Mult de discutat pe aceasta tema. Pare-se insa ca am fost abili de vreme ce azi, Romania e una dintre cele mai mari tari din Europa(locul 11 din 50) intr-o zona extrem de instabila si vulnerabila.

Sigur, n-am fost niciodata vreun faimos imperiu, dar e aberant sa spui ca toate problemele prin care am trecut ni se datoreaza exclusiv.

Sa va dau un alt exemplu in acest sens:

Acum cateva saptamani presa romaneasca vuia ca prim-ministrul Coreei de Sud si-a dat demisia cu deminitate in urma unui accident naval, asumandu-si catastrofa, chiar daca nu era era vinovat in mod direct de cele intamplate. Si-au aparut comentariile mânioase in Romania : “Pai uite, asta exemplu de deminitate. Asta politician. La noi nimeni nu face asta. Ai nostri sunt niste ticalosi, niste lasi.” Dar cam in aceeasi perioada, in Coreea de Nord, presedintele usor retardat al tarii, isi arunca unchiul intr-o groapa cu caini pentru a fi devorat de viu. Sigur, nimeni n-a mai comparat situatia din Romania cu cea de acolo, dar altceva vreau sa spun cu acest exemplu.

Nu exista nicio diferenta majora intre cetatenii Coreei de Nord si cei ai Coreei de Sud, in afara de istoria ultimilor zeci de ani. Sunt toti la fel de coreeni. Nu poti spune ca unii merita o istorie cenusie, iar altii merita prosperitatea. Si totusi, o tara e guvernata de politicieni cat de cat ok, oamenii traind in libertate, iar cealalta e condusa de niste specimene cretinoide care si-au umilit propriul popor. Repet, aceeasi populatie, dar doua regimuri total diferite. Cea mai buna dovada ca e esential contextul istoric in dezvoltarea unei tari, nu neaparat valoarea tarii, in sine. Iar pe noi acest context ne-a dezavantajat dupa al doilea razboi mondial si nu trebuie sa ne invinovatim pentru asta.

Sa ne uitam acum si la vecinii nostri. Toti au avut parte de regimuri comuniste mult mai blande ca noi. Si cu toate astea, noi i-am depasit pe multi dintre ei in ultimii ani, din cele mai multe puncte de vedere.

Ucraina e acum macinata de un razboi civil. Pana acum cateva luni era condusa de un individ care nici macar nu stia bine limba propriei tari. I-am vizitat pe vecinii de la nord de doua ori anul trecut si mi-a amintit de Romania inapoiata a anilor 90. Am intalnit oameni foarte faini si educati din Ucraina care vizitasera Romania si o priveau ca pe un model de succes, demn de urmat pentru tara lor.

Bulgaria e o tara frumoasa care ne bate categoric la capitolul turism. Dar atata timp cat in statiunile lor vezi ca e plin de turisti romani, iar bulgarii nu isi permit sa frecventeze acele locuri, inseamna ca o ducem mai bine decat ei din punct de vedere material, nu? Pana acu’ vreo doi ani vecinii nostri de la sud erau condusi de un fost bataus, bodyguard de profesie. Avem si noi marinarii si plagiatorii nostri, dar sa nu ne inchipuim ca-s mai rai decat altii. Povestea aia cu “ne-au depasit pana si bulgarii” e o absurditate.

Serbia, modelul nostru din anii 90 a mers de-atunci doar inapoi trasformandu-se intre timp intr-o tarisoara de trei ori mai mica decat Romania. Sigur, exista multi romani animati de negativism la dresa propriului popor care par convinsi ca Serbia e o tara mult mai dezvoltata decat Romania admirand cu condescendenta orgoliul si mandria sarbeasca. I-as intreaba daca ar schimba pasaportul romanesc pe cel sarbesc?

Ungurii o duc material ceva mai bine decat noi. Dar imi amintesc senzatia pe care am avut-o cand le-am vizitat tara prima oara. Decalajul dintre noi si ei era enorm in anii 90. Cand treceai granita spre Ungaria paseai in alta lume, una mult mai civilizata. Intre timp acest decalaj a devenit din ce-n ce mai mic iar in 10, 15 ani nu va mai exista.

In contextul nostru geografic, ne-am miscat binisor dupa anii 90. O gramada de romani ambitiosi, fie ei simpli capsunari sau intelectuali, au plecat in lume in cautarea unei vieti mai bune. Multi au trimit bani si know-how inapoi acasa. Oamenii s-au deschis la minte, au inceput sa calatoreasca, sa-si schimbe mentalitatea. Am intrat in UE si, desi nu sunt un fan al Europei de Vest, cred ca a fost si este solutia cea mai buna pentru Romania. Dupa sute de ani suntem mai aproape de occident decat de orient avand posibilitatea de a lua ce-i mai bun din ambele lumi.

Cocalarii agresivi care arunca peturi pe geamul jeep-ului, parcheaza oriunde si se imbogatesc prin afaceri dubioase inca mai exista. Dar s-au mai dezumflat si multi au schimbat bratarile de aur cu catusele din puscarii. Amintiti-va anii 90 si haosul de pe-atunci. Pe vremea aia copiii din generatia mea inghetau de frig in clase, isi luau doua palme de la invatatoare, apoi in fata scolii isi lua doua suturi de la niste derbedei si ramaneau si fara banii de covrigi. Daca se intampla asa ceva astazi, “cazul socant” ajunge la stiri.

Trebuie sa fii rauvoitor ca sa nu observi progresele care s-au facut. Si trebuie sa fii naiv ca sa crezi ca puteam sa ajungem in 25 de ani la nivelul Europei de Vest, in contextul in care ne-am aflat. Nu exista nicio tara in zona noastra care sa fi facut asemenea salturi miraculoase. Si-atunci cum putea sa le faca Romania? Si va rog, nu-mi dati exemple ca Polonia sau Cehia, pentru ca acele tari erau deja cu 20 de ani in fata noastra dupa caderea comunismului.  Decalajul dintre noi si ei e mult mai mic acum, decat in anii 90.

Ganditi-va la istoria ultimilor ani ca la o cursa de atletism. Romania incepea cursa in 1990 ca un atlet neantrenat, subnutrit si frustrat. Dupa 10 metri era deja pe ultimul loc, nefiind niciodata pregatit pentru o asemenea competitie. Profitand de debusolarea acestui atlet, toti incercau sa ia pana si chilotii de pe el. Dupa 25 de ani, cursa continua. Atletul a recuperat enorm. N-a ajuns pe primul loc, dar e mai aproape de el, decat de ultimul. Multi dintre adversari au inceput sa il respecte. Din pacate, proprii lui suporteri din tribuna care ar trebui sa-l incurajeze, arunca cu rahat in el mânioși, umilindu-l in fata celorlalti fara sa-si dea seama ca atletul nu poate urca in clasament fara sprijinul lor.

Detest pornirile nationaliste ieftine, neargumentate si chiar nu cred ca Romania e buricul universului. Insa sunt convins ca nu suntem cu nimic inferiori altor tari, considerate etalon de civilizatie. Am calatorit prin toata lumea si credeti-ma, nu-i deloc un handicap sa fii roman, ba dimpotriva. Trecutul ne-a invatat sa fim descurcareti si creativi iar viitorul ne va oferi multe sanse, pentru ca avem un potential enorm. Sa nu ne dorim sa fim nemti, pentru ca spiritul nostru ar intra in depresie intr-o societate rigida, iar un confort dus la extrem ne va mecaniza si ne va lua tot ce-avem mai frumos. Sa prosperam invatand din profesionalismul nemtilor, dar sa ne pastram sensibilitatea, culoarea, umorul, farmecul si inventivitatea.

Sigur, Romania are niste probleme foarte apasatoare in prezent. Sistemul medical si cel educational sunt la pamant. Raportul dintre salarii si preturi e umilitor, uneori. Valorile ne pleaca din tara iar pensionarii isi traiesc batranetile in saracie si singuratate. Dar nu vom rezolva aceste probleme considerandu-ne un neam de rahat sau privind de jos in sus catre alte tari. Si nici fiind toata ziua mânioși pe politicienii nostri sau pe lichelele societatii, convinsi fiind ca din cauza lor se intampla toate relele.

O tara libera, din Europa de azi, nu functioneaza bine sau rau datorita sau din cauza politicienilor. Daca maine facem rocada intre politicienii nemti si cei romani va garantez ca Germania va ramane la fel de prospera iar Romania va avea cam aceleasi probleme. Soferul masinii e important, dar masina e cea care conteaza cel mai mult. Iar o masina performanta se construieste in ani de zile prin contributia unei echipe intregi.

Politica e o mocirla jalnica mai peste tot in lume. E absurd sa te consumi si enervezi pe tema asta. Sa-ti pui sperante intr-un politician e garantia ca vei fi dezamagit mai devreme sau mai tarziu. Iar viata e prea scurta si frumoasa ca s-o consumi cu asemenea maruntisuri. Sigur, cei care ne conduc trebuie criticati, ironizati si presati dar cu aceeasi detasare pragmatica cu care ne trateaza ei pe noi.

In Romania a trecut vremea in care un tatuc decidea destinul unei tari intregi. Multi oameni si-au dat viata in 89 tocmai ca sa scapam de acea situatie absurda.

Nu politicienii romani vor schimba Romania ci noi, oamenii obisnuiti care vrem sa miscam ceva. Spre deosbire de vremurile parintilor si bunicilor nostri, nimic nu ne mai impiedica astazi sa ne construim singuri viitorul, daca inca suntem in putere. Niciun razboi si nicio dictatura. Suntem liberi, avem acceses la informatie, nu murim de foame, avem un pasaport bun iar astea sunt atuuri care au lipsit generatiilor anterioare. In anii viitori noi vom fi artizanii succeselor, dar si vinovatii infrangerilor.

De noi depinde ce urmeaza. Eu zic c-am facut progrese enorme in ultima vreme, dar putem mult mai mult. Avem tare multi oameni frumosi, priceputi si cinstiti, dar in egala masura avem multe lichele. Important e sa le gasim la toti locul pe care-l merita.

Multi ma intreaba…”Ok, de acord Stefan, dar concret, eu, un singur om, ce pot sa fac pentru Romania?”  Enorm de multe lucruri. Si nu ca sa fii patriot sau nationalist ci pur si simplu ca sa traiesti alaturi de cei dragi intr-un loc mai bun, in care sa va simtiti mai bine.

In acest articol voi da un singur exemplu de initiativa care poate schimba Romania. Voi scrie un text, in viitor, despre multe altele.

Azi exista internetul…Iar Romania are una dintre cele mai libere, rapide si ieftine conexiuni din lume. Sa profitam de ea. Sa profitam de informatie, pentru ca azi e cel mai de pret capital. Sa cream comunitati de oameni faini, sa dam exemple, sa fim solidari, sa ne impartasim experientele, sa ne unim fortele cu cei care au aceleasi idelauri. Acum e mai usor ca niciodata “sa dam mana cu mana”.

Daca acum 15 ani eram limitati la oamenii din colectivul nostru(scoala, serviciu, cartier) acum e simplu sa gasesti altii ca tine. Lichelele se inhaitau usor si inainte, dar oamenii faini stateau deoparte, izolati.

Sa iesim, deci, din cochilii caci traim vremuri interesante. Sa inlocuim mânia cu actiunea. Sa ne-nprietenim, sa ne bucuram de originile noastre, sa dezbatem, sa criticam,  dar in primul rand sa construim ceva real, dincolo de mediul online. Din cand in cand sa ne certam, sa ne barfim, caci genele noastre orientale, balcanice si latine se manifesta si asa. Dar cand e cu adevarat nevoie, sa fim solidari si sa ne dam seama ca succesul individual depinde in mare masura de succesul comunitatii. Sa nu uitam, deci, ca oricat de diferiti am fi ne leaga un lucru pentru totdeauna: suntem toti romani…Si nu e rau deloc.

8 motive pentru care urasti si blamezi Romania

April 23, 2014 by calatorcutricolor | 0 comments

205b

Daca te astepti sa vorbesc despre Romania, ai gresit articolul. Acum scriu despre tine, cel care zi de zi isi blameaza tara, si despre motivele pentru care faci asta.

 -Duci in spate un sac de esecuri si vrei sa-l arunci pe tot, in spinarea Romaniei. E mai comod sa gasesti un tap ispasitor pentru toate rateurile tale, decat sa te uiti in oglinda.

 -Esti needucat, chiar daca ai teancuri de diplome. N-ai invatat insa ca o minima igiena interioara te obliga sa-ti respecti locul natal, cu bune si cu rele, asa cum iti respecti parintii.

 -Ura ti-a afectat pana si inteligenta. De asta nu-ti dai seama ca, aruncand cu rahat in casa in care locuiesti, o sa ajungi sa-l mirosi chiar tu, in fiecare zi.

 -Sau esti masochist si-ti place asta.

 -Esti neumblat. Daca ai fi calatorit putin, prin lume, ai fi inteles ca Romania nu e cel mai rau loc de pe pamant. Da, stiu, ai fost si la Paris si in Antalya, dar planeta e putin mai mare.

 -Esti influentabil. Vezi ca e la moda sa-ti bagi picioarele in ea, de tara, asa ca-ti folosesti bocancii in loc sa-ti folosesti capul. 

 - In limbaj de strada, n-ai sange in instalatie. Dac-ai avea, ai sti ca-i sange romanesc si ti-ai asuma demn originea, oricat de cenusie ti-ar parea.

 -Esti sarac, chiar daca ai bani. Daca erai bogat, ai fi inteles ca toate lucrurile tale de pret sunt “Made in Romania” :primele cuvinte, copilaria, amintirile, parintii, familia, iubirile, prieteniile sau visele.

Tu poti sa iti blamezi in continuare tara cu nesat, dar ma intreb ce vei castiga? Eu unul cred ca doar o viata am si-n aia sunt roman. Si nu e rau deloc. 

Pastele romanesc cu bune si cu rele

April 18, 2014 by calatorcutricolor | 0 comments

11

Si vine Pastele in Romania…

Tanti Lili va castiga iarasi concursul de imbranceala la hipercoada de la hipermarket

Gicu se va imbata din nou, ca in fiecare an, si va suna pe toata lumea ca sa ureze “Craciun Fericit”.

Elena, studenta pe tocuri, isi va face multe selfie-uri la slujba de inviere folosind lumanarea pe post de blitz.

Nea Bebe, soferul de taxi, va face iar curse la suprapret, multuminadu-i pios lui Dumnezeu ca Hristos a inviat.

Tanti Gina va gati, ca de obicei, zile intregi, cat pentru un batalion intreg, desi vor fi doar trei oameni la masa, cu tot cu ea.

Nea Petrica va ajunge din nou la spital, dupa ce-a tinut cu sfintenie postul si-a bagat 10 sarmale, pe nerasuflate, in stomacul virgin.

Radu, hipsterul eco, va face iarasi o petitie online ca sa salveze mieii.

Viorica, femeia cu frica lui Dumnezeu, il va vedea iar pe Isus in miezul unei cepe si va plange de la emotii…sau de la ceapa.

Stefan, adica eu, va fi foarte departe de tara. Si, ca niciodata, ii va fi dor de toti romanii astia veseli si povestile lor pitoresti.

Daca n-ar fi ei am trai intr-o tara plictisitoare. Macar de Paste sa fim mai toleranti, mai luminati la minte si sa ne dam seama ca, de fapt, ei suntem noi, parintii nostri, rudele si prietenii pe care-i avem.

Lacul Toba, Infernul-Paradis

April 17, 2014 by calatorcutricolor | 0 comments

IMG_6200

Undeva, in nordul Indoneziei, pe insula Sumatra, exista un taram fabulos c-o istorie intunecata. Aici, albastrul cerului senin dispare intr-o clipa sub norii negrii haini.

Lacul Toba e un colt de pardis, nascut in adancurile infernului, locul unde s-a dat cea mai teribila lupta dintre lumina si intuneric.  Enciclopedia spune ca in urma cu vreo 70 de mii de ani, aici a avut loc cea mai puternica eruptie vulcanica cunoscuta. Multi oameni de stiinta sunt convinsi ca explozia apocaliptica a sters de pe fata pamantului aproape toata specia umana.

Apoi a urmat renasterea…

Teribilul vulcan a devenit un lac maiestuos, inconjurat de munti imbracati intr-o vegetatie ireala. Lava ucigasa s-a stins, sub apele senine aducatoare de viata. Lacul Toba s-a transformat din cea mai neagra pedeapsa pentru umanitate, in cel mai frumos dar.

Batacii, o populatie cu origini putin cunoscute, au primit cu bucurie cadoul si s-au stabilit aici, cu vreo 2500 de ani in urma. Pare-se ca diavolul si-a bagat din nou coada, de vreme ce noii locuitori isi iubeau semenii doar cand ii devorau, la masa. Obiceiurile canibale ale batacilor au disparut de abia cand Dumnezeu a venit din nou in vizita, prin secolul 19.

Deveniti crestini, batacii n-au incetat sa dea din gura. Insa, nu ca sa mestece oameni ca pana atunci, ci ca sa cante. Muzica a devenit hrana lor zilnica pana in ziua de azi.

Constienti ca traiesc in locul unde Dumnezeu si Diavolul s-au luptat dintotdeauna, batacii s-au pregatiti sa-i primeasca oricand, in ospetie.

Au construit zeci de biserici pe colinele semete din jurul lacului, care-l asteapta in liniste pe cel de sus. Si-au faurit case stranii, cu acoperisuri incovoiate si inalte, pe care Dumnezeu ar putea cobori repede, ca pe un tobogan ceresc. Si-au luat in fiecare camin cate-o chitara si exerseaza neincetat, pentru ca nu stii niciodata la cine-acasa va poposi marele oaspete ce trebuie incantat.

Chiar daca sunt crestini in acte, batacii si-au pastrat chipurile cioplite si ritualurile oculte din alte vremuri. La o adica, daca Diavolul vine in vizita, vor putea spune ca ei n-au trecut niciodata, cu adevarat, de partea lui Dumnezeu.

Aici era infernul, acum 70 de mii de ani. Asta inseamna cam o zi din viata omului, la scara evolutiei pamantului . Poate ca maine Toba va batea din nou in ritmuri infernale de eruptie. Asa ca batacii fac orice ca sa-si pastreze paradisul.

De ce e fain sa fii roman, cand calatoresti. 11 motive.

April 2, 2014 by calatorcutricolor | 0 comments

osaka

Stiu, sunt multi care se rusineaza cu cetatenia lor romaneasca, cand merg in strainatate. Calatorind in jurul lumii, mi-am dat insa seama ca nu-i deloc rau sa fii roman. Ba dimpotriva. Relaxeaza-te si bucura-te de originle tale, oriunde mergi. Uite si cateva motive sa faci asta:

-Ai un pasaport bun pe care scrie U.E. si n-ai probleme cu viza, aproape nicaieri. Daca erai unul dintre cei 2,5 miliarde de chinezi sau indieni de pe pamant, ai fi masurat cozile la ambasada in kilometri.

-Daca intr-o expeditie prin jungla vei fi inconjurat de lighioane, o sa te descurci, cu calm. Esti pregatit de mic pentru astfel de situatii, de cand te alergau cainii prin cartier. Colegul tau japonez de expeditie o sa clacheze emotional.

-Datorita climei de acasa, te adaptezi usor si in locurile calduroase si in alea friguroase. Daca erai norvegian si mergeai in Africa, te-ai fi inrosit ca un posterior de babuin, din prima zi. Daca erai, in schimb, un african si mergeai in Norvegia(in situatia absurda in care primeai viza) ti-ar fi inghetat chiar si lucrul de care erai cel mai mandru.

-Calatoresti ca turist, backpacker, explorator sau afacerist. Daca ai fi fost somalez sau nord-coreean, ai fi calatorit doar ca refugiat.

-Vorbesti binisor engleza si asta te ajuta peste tot in lume. Chiar daca n-ai fost studios la scoala, ai prins limba lui Brad Pitt si Clint Eastwood, din filme. Daca-ai fi fost spaniol sau italian, i-ai fi auzit pe baietii astia vorbind doar in limba ta.

-Multi occidentali superficiali au o parere atat de proasta despre tara ta, incat n-ai cum sa-i dezamagesti. Aproape orice vei face, le vei depasi asteptarile. Daca ai fi fost neamt si n-ai fi avut chilotii aranjati pe culori, erai deja o dezamagire.

-Si intr-un taxi din Argentina, si intr-o carciuma din Franta, si intr-o discoteca din Thailanda vei putea spune des “This song is from my country.” Daca ai fi fost rus, n-ai fi stiut sa spui asta.

-Daca te enervezi tare, poti sa injuri temeinic pe oricine, pe limba ta. Daca ai fi fost englez, ai fi inacasat-o de la a doua silaba…“Fuck y…”

-Cand te vei intoarce acasa, mama te va astepta cu masa plina de bunatati, cum numai ea stie sa prepare. Daca ai fi fost thailandez, mama putea sa fie de fapt tata.

-In orientul mijlociu localnicii te invita amabili la ei acasa, auzind ca vii din Romania, o tara pe care o respecta. Daca ai fi fost american, te-ar fi invitat oricum la ei acasa, dar nu-ti mai dadeau drumul decat pe recompensa.

-Daca un dubios vrea sa-ti dea curs mai bun ca la banca, te prinzi repede ca-i hot. Daca ai fi fost scandinav, aveai deja buzunarele goale.

Acum, daca tu esti suparat ca te-ai nascut roman, nu cred c-o sa te conving sa-ti schimbi parerea. Lamenteaza-te putin, asteapta viata viitoare si poate, cine stie, vei fi neamt. Sau poate congolez. Eu unul cred ca doar o viata am si-n aia sunt roman. Si nu e rau deloc.

Cum m-am impacat cu Romania

March 31, 2014 by calatorcutricolor | 0 comments

IMG_5037 Simteam ca nu mai pretuiam Romania, asa cum orice om trebuie sa-si pretuiasca locurile natale. Intrasem si eu, pe nesimtite, in hora romanilor care, zi de zi, se declarau satui de natiunea lor si dadeau vina pe ea, pentru toate problemele universului.

Dar stiam ca lehamitea fata de tara ta se transforma repede in lehamite fata de viata ta. Asa ca am decis sa iau atitudine si ceva longitudine.

Am plecat in jurul lumii cu gandul de a simti ce e dorul de casa si de a cunoaste mai bine Romania. Am decis sa ma apropii de ea, indepartandu-ma. Uneori trebuie sa cobori de pe scena si sa mergi in sala, ca sa vezi mai bine spectacolul.

In ultimele luni am facut cunostinta cu zeci de tari dar, de fapt, am facut din nou cunostinta cu propria mea tara. Calatorind prin lume, am descoperit Romania, comparand-o zi de zi cu tot ce am vazut.

Am avut ocazia sa intalnesc romani aflati in toate colturile planetei si sa-i observ in noua lor comunitate.  Zi de zi, am ascultat ce cred straini de peste tot, despre noi. Am incercat sa-mi inteleg mai bine tara, punand cap la cap toate experientele calatoriei.

Nu de putine ori, am facut urmatorul experiment: m-am gandit la Romania, ca la o tara oarecare, fara patima celui care s-a nascut acolo. Si, credeti-ma, mi-a placut mult tarisoara asta noua pe care am descoperit-o. Cand “m-am facut” inapoi roman, mi-am dat seama ca mi-ar fi fost mult mai usor sa laud Romania, daca eram strain. Stiti de ce?

Din cauza nationalismul ieftin care ridica in slavi tara, cu limbaj de lemn si comunicari rudimentare. Pe cei needucati poate ii converteste, dar pe ceilalti ii indeparteaza de tot ce inseamna dragostea pentru locul unde te-ai nascut.

Scriind pe randul de mai sus cuvantul “dragoste”, ma tem deja ca totul va suna ridicol. Vedeti, cam asta a facut nationalismul ieftin: a transformat sentimente firesti ca  pretuirea locurilor in care te-ai nascut, in notiuni putrezite de care tinerii romani, fug, stramband din nas.

Asa cum va spuneam, si eu eram unul dintre strambatorii de nas. E mai simplu si mai hip asa! Pui un post pe facebook despre neamul nostru de nimic, sustinut eventual de faptul ca o functionara s-a rastit la tine, iar aprobarea e covarsitoare. Cineva iti spune-n comentarii ca un nesimtit nu i-a dat prioritate in trafic si deja concluzionati ca traiti in cea mai neagra tara de pe continent.  Daca cumva iti pica si netul, e clar, si Africa e-un loc mai bun.

Gasesti in jurul tau o solidaritate anti-romaneasca, mai ceva ca la Miercurea Ciuc si te simti parte din trend. In plus, toate nereusitele si esecurile tale au deja o scuza: tara in care te-ai nascut.

Probleme exista peste tot in lume, iar Romania nu le are pe cele mai mari, oricat s-ar stradui unii sa inoculeze asta obsesiv. Traim intr-o tara in care nu se moare nici de foame, nici de prea multa munca. Avem de cativa ani un pasaport  excelent si libertatea de-a face aproape orice. Viata din trecut ne-a invatat sa fim descurcareti iar de oportunitati nu ducem lipsa, daca suntem inca in putere.

Ok, vad ca cineva nu e de acord. Tu vrei sa crezi in continuare ca te-ai nascut in cea mai cenusie tara. Sa presupunem, prin absurd, ca ai dreptate. Sa spunem ca esti inconjurat de cei mai obraznici functionari, cei mai nesimtiti soferi, cei mai aprigi hoti si cei mai corupti politicieni din univers.

Tu, ce faci? Te declari scarbit de toata Romania? Crezi ca asta te va face sa traiesti mai bine? Chiar nu gasesti nimic frumos in jurul tau care sa contrabalanseze raul pe care-l fac oamenii astia?

Nu doar un hot de buzunare sau nu stiu ce politician corupt sunt Romania. Ci si tu, eu, parintii nostri, fratii, prietenii, primul cuvant din viata, casa, copilaria, adolescenta, prima iubire si tot ce-i mai frumos pe lumea asta, pentru noi. Sa-ti detesti originea inseamna sa te detesti pe tine insuti. De asta eu am decis sa ma impac cu tara mea… si-asa sa ma impac cu mine insumi.

Ocolul pamantului, pe romaneste

March 28, 2014 by calatorcutricolor | 0 comments

IMG_5556

Dupa ceva luni de hibernare, blogul Calator cu Tricolor s-a trezit la viata pe plajele thailandeze. Am stat offline o perioada incercand sa ma concentrez pe experientele din jur si sa ma dumiresc cam despre ce mi-ar placea sa scriu. Iata ca a venit momentul sa asez pe blog, noi ganduri.

Nu va fi insa vorba de un jurnal clasic de calatorie cu descrierea constiincioasa a tarilor pe care le-am vazut si sfaturi practice de voiaj. Sunt altii care se pricep mai bine sa faca acest lucru.

Eu o sa scriu doar despre locurilor, oamenii si povestile pe care le consider speciale, nu despre tot ce mi se intampla de cand ma trezesc, pana adorm, ce-am mancat la micul dejun, ce-am vizitat la pranz si cat platesc la noapte cazarea.

O sa scriu, de asemenea, despre Romania si cum se vede ea, la latitudinea mea.

De-aici, de la mii de kilometri, am incercat sa-mi vad tara din alt unghi si s-o inteleg mai bine.

Sper sa ne bucuram impreuna de ocolul pamantului, pe romaneste. In urmatoarele 9 luni urmeaza Malaezia, Singapore, Indonezia, Australia, Noua Zeelanda si Americile.